Toți au un scop în viata: EU N-AM. Știu că oportunitățile apar și dispar mereu și că viitorul este incert, dar mai știu ca există ACUM și țelurile pe care mi le-am propus trebuie să vină ca și o consecință a ceea ce fac nu ca un scop.

Cred, Doamne ajută, necredinței mele, îmi justific limitele prin (ne)realizări (ne)numărate și-mi acopăr lipsa de curaj prin aroganța (ne)cumpătată.

Zâmbesc serios și mint cu naivitate neserioasa.

Sunt minuțios de superficial și sigur pe nesiguranța mea; nu (vreau să) fac lucruri mărețe ci numai ceea ce este esențial; sătul de poezioare puerile și steriotipuri manipulative, optimist in timp de criză și cumpătat în vremuri de dezmăț.

Par un ardelean sobru și ursuz :) , dar a carui caracteristici contrasteaza cu spontaneitatea redundantă de care adesea ma folosesc. Ironizez prostia și  insult inteligență.

Cred în miracole dar nu mă bazez pe ele.

Mă atrag lucrurile care au puține șanse de a se concretiza sau să dăinuie dar care mă fac să mă simt bine. Aleg jocul și nu doar rezultatul, prefer încercarile vieții în locul unei existente garantate și mândria victoriei în locul liniștii anoste a comoditații. Sunt impresionat de întelepciunea lui Covey dar urmez pragmatismul lui Kiyosaki . Îmi place să învăț dar nu întotdeauna îmi place când ma învața cineva.

Nu sunt un specator la propria mea viață si nu vreau să fiu un cetățean în grija guvernului.

Vreau sa fiu eu !